Am vazut azi un post pe Facebook, cu o piesa a lui Joe Dolan, urmat de discutii in care se amintea de Tom Jones, Engelbert Humperdinck... dupa care am aruncat o privire spre clasamentele de azi. Nu din Romania, pentru ca aici e in plina desfasurare parada afonilor. Nu, m-am uitat la ce se intampla in Marea Britanie si in Billboard. Proasta inspiratie, pentru ca n-am inteles mai nimic. Tot felul de "cantaciosi" de care n-am auzit in viata mea, cu nume pline de initiale si piese de doi lei (ma rog, doua lire sterline sau dolari, dupa gust). Ingrozitor de putina muzica, ingrozitor de mult marketing. Asa ca am dat o tura prin arhivele clasamentelor din anii '60. Johnny Mathis, Cliff Richards, Elvis Presley, Nat King Cole, Eddie Cochran, Frankie Avalon, Paul Anka... Sunt doar cativa, insa pot sa va spun sigur ca 90% dintre cei de-atunci (cel putin) sunt si azi nume grele pentru orice iubitor de muzica. Si ma intreb, peste 40 de ani, cine-o sa mai stie de de IYaz, Plan B, Kesha, N-Dubz, 3OH3 (si cum mama lor ii mai cheama)? Abia daca ne mai aducem aminte de "premiantii" de acum 10 ani din clasamente. Insa am curaj sa pun pariu cu voi ca si peste 40 de ani, lumea o sa-si aminteasca de Nat King Cole, sau Elvis, sau Tom Jones, sau Paul Anka, pentru ca, oricati bani ai arunca si oricat ai polei cu aur, un cacat tot un cacat ramane. Diamantele, in schimb, sunt la fel de pretioase si invelite-n glod. Si ca sa va faceti o idee, mi-am permis sa va propun una dintre piesele din categoria "my all time favorites". Sper sa va placa.
Am vazut azi un post pe Facebook, cu o piesa a lui Joe Dolan, urmat de discutii in care se amintea de Tom Jones, Engelbert Humperdinck... dupa care am aruncat o privire spre clasamentele de azi. Nu din Romania, pentru ca aici e in plina desfasurare parada afonilor. Nu, m-am uitat la ce se intampla in Marea Britanie si in Billboard. Proasta inspiratie, pentru ca n-am inteles mai nimic. Tot felul de "cantaciosi" de care n-am auzit in viata mea, cu nume pline de initiale si piese de doi lei (ma rog, doua lire sterline sau dolari, dupa gust). Ingrozitor de putina muzica, ingrozitor de mult marketing. Asa ca am dat o tura prin arhivele clasamentelor din anii '60. Johnny Mathis, Cliff Richards, Elvis Presley, Nat King Cole, Eddie Cochran, Frankie Avalon, Paul Anka... Sunt doar cativa, insa pot sa va spun sigur ca 90% dintre cei de-atunci (cel putin) sunt si azi nume grele pentru orice iubitor de muzica. Si ma intreb, peste 40 de ani, cine-o sa mai stie de de IYaz, Plan B, Kesha, N-Dubz, 3OH3 (si cum mama lor ii mai cheama)? Abia daca ne mai aducem aminte de "premiantii" de acum 10 ani din clasamente. Insa am curaj sa pun pariu cu voi ca si peste 40 de ani, lumea o sa-si aminteasca de Nat King Cole, sau Elvis, sau Tom Jones, sau Paul Anka, pentru ca, oricati bani ai arunca si oricat ai polei cu aur, un cacat tot un cacat ramane. Diamantele, in schimb, sunt la fel de pretioase si invelite-n glod. Si ca sa va faceti o idee, mi-am permis sa va propun una dintre piesele din categoria "my all time favorites". Sper sa va placa.
Comentarii
(cam aşa urlam.)